|
Am citit acum ce ati scris si parca nu locuiesc si eu in Canada. Mie imi displace foarte mult cum este scoala aici. Nu folosesc special cuvinte gen "sistemul de invatamint", pentru ca la momentul cind citesti pe site cum se lauda, da, suna bine. Dar pe mine ma intereseaza realitatea in care traiesc. Scolile private suna frumos, dar cine din noi-veniti are banii pentru asa ceva? Eu nu. Deci raminem la scoala publica...
Aici spre deosebire de Moldova te repartizeaza dupa sectorul unde traiesti, si nu unde vrei tu. Acum sa ne gindim, in ce sector va trai un imigrant nou-venit? Si ce contingent de populatie si de copii va fi in acest sector? Mai departe, copilul de virsta scolara, numai daca nu stie franceza la perfectie, ajunge la Accueil. Deseori cu cei cu un an mai mici ca el, ca totusi nu toate scolile au asa ceva. La Accueil se invata FRANCEZA. Atit. Nu zic, se invata bine. Dar franceza si gata. Nu stiu de alte scoli, dar acolo unde a umblat al meu (St Jean de Brebeuf) aveau niste foi de xerox gri urite... cu desene, care nu intelegeai din prima ce e, si care copilul trebuia sa le deseneze in caiet. Aceleasi 6 desene le desena (tema pe acasa) si luni, si marti si miercuri - 3 zile aceeasi tema. Slava Domnului ca joi si vineri erau alte 6 desene. Deci copilul meu a manifestat interes pentru tema pe acasa prima zi, a doua credea ca e o greseala, si incepind din a treia, si pina acum tema de acasa ii ia 3 min, o data pe saptamina.
Cind a ajuns aici feciorul meu avea 7 ani, stia sa citeasca si sa scrie (frumos) in romana. La 8 ani citea bilbiit in franceza si romana si scria foarte urit in franceza, si romana. Eu zic ca a regresat... De atunci si al doilea an invata tabla inmultirii, si cam la acelasi nivel, chiar azi a avut pe acasa 2 exercitii cu inmultirea numerelor mici. Ok, sunt de acord ca multe depind de profesorul sau de scoala concreta. Sper ca nu mi-a mers numai mie.
Aici politica in scoala si nu numai e sa NU STRESEZI copilul. Copilul e lipsit de orice responsabilitati. Pina la 12 ani nu pot fi lasati singuri acasa sau pe strada. La scoala daca a facut tema bine - "Bravo!", daca a facut-o rau - "Bravo!" (sa nu se streseze!). Cit de stilcit nu face ceva (proiectele), il lauda si nu-l corecteaza. Disciplina - nu stim asa notiune. Daca a terminat mai repede lucrul care i s-a dat, il lasa sa se joace, nu-i da nimic adaugator, sa nu aiba probleme cu parintii celor lenosi (egalitate). Copiii se niveleaza, pentru ca se alineaza nu dupa cei puternici, dar dupa cei mai slabi. Sa nu mai vorbim de proiectele lor de incadrare a copiilor handicapati in societate, cind toata clasa sta si asteapta ala sa termine de copiat de pe tabla... Legatura dintre profesori si parinti e minimala - ca sa comunici cu profesorul trebuie sa-ti iai rendez-vous, dar mai intii sa scrii problema in scrisoare, la care el iti trimite tot scrisoare de raspuns. Lucrarile ajung acasa dupa sfirsitul semestrului, cind au fost scoase notele.
Alta e situatia in scoala secundara. Acolo apar si cunostinte, si seriozitate si disciplina. Problema e ca unii odata obisnuiti cu lenea si odihna la lectii nu mai sunt in stare sa se organizeze ca sa faca fata cerintelor mai stricte si la prima ocazie parasesc studiile...
Da, aici copiii nu sunt maltratati fizic sau psihologic, se simt mai linistiti, nu au deloc griji... oricum chestii principale.
Dar am cunoscut mediul de invatamint in Moldova din interior, stiu capacitatile si psihologia copiilor nu din auzite. Copiii nostri sunt cu mult mai isteti, capabili si sinestatatori. Venind aici isi cam pierd din calitati. Daca as putea alege, l-as da pe fiu-meu la scoala la Moldova.
Imi pare rau daca am dezamagit pe cineva cu impresiile mele, dar noi vrem sa privim lumea cum este, si nu prin ochelari roz, nu-i asa? Si eventual sa fim pregatiti cu o posibila solutie gasita...
|